Asa cum am mai spus, perceptia mindfulness-ului este invaluita in prejudecati ca o ceapa. Astazi voi incerca sa navighez printre prejudecatile nascute din asocierea mindfulness-ului cu budismul.

Deoarece mindfulness inseamna meditatie si meditatie ne trimite imediat cu gandul la practicile spirituale asiatice este oarecum inevitabila asocierea dintre cele doua.

Cand spui practica spirituala asiatica, imaginea unui calugar budist apare aproape instantaneu impreuna cu toate cliseele legate de aceasta imagine. Ne gandim ca meditatia presupune o rupere de lume, eventual retragerea fizica in munti, pesteri sau macar in codrul des, asta ca sa aducem lucrurile mai aproape de simtirea noastra 🙂 Ne imaginam ca meditatia in locuri ascunse de ochii muritorilor de rand ne va dezvalui marile mistere ale lumii, ne va aduce serenitatea si libertatea absoluta si nimic, niciodata nu ne va mai perturba. Cumva, meditatia mindfulness ne va rupe din fluxul „vulgar” al preocuparilor lumesti si ne va transporta intr-o lume in care materialul nu mai conteaza. Ei bine, prejudecata asta poate fi numita Prejudecata Orientalismului. Ideea este ca mindfulness nu face lucrurile astea, sau, cel mai corect spus, nu urmareste asta. Tot ceea ce promite mindfulness si este sustinut de cercetari este o reducere a stress-ului, anxietatii si a durerilor cronice.

O alta distorsiune a termenului mindfulness este data de asocierea acestuia cu o practica religioasa exotica. Intrucat mindfulness ajuta la reducerea anxietatii iar Buddha, in esenta, promite acelasi lucru in doctrina sa, unii considera ca mindfulness este o forma mascata de budism si nu doresc sa aiba de a face cu o cale religioasa. Asa se naste ceea ce o sa numesc Prejudecata Secularismului. Adevarul este ca, desi mindfulness s-a nascut prin adaptarea unor tehnici budiste iar multi dintre profesorii mindfulness au ales sa urmeze budismul, mindfulness este o tehnica terapeutica testata stiintific iar in cadrul cursurilor de mindfulness nu se preda nici-un aspect din doctrinele budiste. Inclusiv tehnicile de yoga predate in cadrul cursului de opt saptamani se predau strict din perspectiva efectului pozitiilor asupra corpului si nimic altceva.

Ultima prejudecata izvorata din perceptia mindfulness ca forma de budism mascat poate fi numita Prejudecata Ritualista. Aceasta prejudecata se naste sub influenta imaginilor mai mult sau mai putin pop cu Buddha si alte zeitati asiatice aflate in diferite posturi ciudate. Cei care sunt sub influenta acestei prejudecati cred ca pentru a practica mindfulness trebuie sa adopti posturi contosionate ale corpului si pozitii ciudate ale mainilor pentru a putea obtine beneficiile meditatiei. In realitate, meditatia mindfulness se realizeaza in pozitii comode, fie intins pe jos, fie asezat pe scaun sau pe podea. Mainile se tin in pozitie relaxata, naturala si nu este nevoie de o flexibilitate iesita din comun. In mindfulness urmarim sa fim atenti, in mod constient la momentul prezent si nimc mai mult.

Intr-un articol viitor voi reveni cu alte seturi de prejudecati legate de mindfulness.

Daca te intereseaza sa afli mai multe despre mindfulness poti accesa cursul gratuit online De-Mystifying Mindfulness sau imi poti scrie pe adresa marius.dumitrenco@outlook.com

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.