Sunt o persoană cu fitilul scurt. Nu îmi aduc aminte de ce şi cum am devenit aşa dar ştiu sigur ca piesa TNT a celor de la AC/DC părea scrisă pentru mine. De multe ori in viaţă ( aş spune de prea multe ori) am pierdut atât material cât şi emoţional datorită vitezei mele de „fuziune”.

Ieri, în a doua zi din călătoria de 365 de zile, am primit prima provocare. Administratorii complexului în care locuiesc au decis să permită unei agenţii să filmeze un spot publicitar în complex. Probabil că este momentul în care te întrebi : Şi ce dacă? Păi este un mare daca intrucât au adus peste 100 de figuranţi pentru asta plus un întreg parc auto. Practic am stat jumătate de zi sub asediu. Dacă situaţia asta se intâmpla acum câteva săptămâni în urmă probabil că erupeam… Ei bine de data asta am încercat altă abordare. Prima reacţie a fost explozivă dar imediat am făcut un pas înapoi şi am inceput sa îmi evaluez gândurile şi emoţiile. În prima fază m – am concentrat pe reacţiile fiziologice. Cumva plexul solar dădea senzaţia ca se strânge ca un pumn, gâtul se incordează şi uşor respiraţia devine mai rapidă…Pe măsura ce urmăream reacţiile astea am remarcat că au început să se estompeze. Am respirat deliberat abdominal şi furia a scăzut brusc. Undeva în fundal o armată de gânduri teribil de vocale şi puse pe harţă îşi ascuţeau săbiile şi se pregăteau să mărşaluiască spre gură. Am continuat să respir constient şi cumva gândurile agitate au decis să se intoarcă la treburile lor.

Tot ceea ce am povestit a durat extrem de puţin în timp real. Oricum, un lucru este cert. Prin retragerea rapidă în interior şi conştientizarea reacţiilor fiziologice am reuşit rapid să scad nivelul de furie. După ce am redus reacţiile fiziologice am putut să analizez gândurile. Deloc surprinzător, ele gravitau în jurul ideii de lipsă de respect din partea administratorilor.

Calm fiind, am realizat brusc ca habar nu am de ce au făcut chestia asta şi în mod cert trebuie să am o discuţie cu ei să lămuresc problema dar nu este necesar să îmi stric eu ziua mai mult decât este cazul.

În concluzie trebuie sa mă concentrez permanent pe ceea ce se întâmplă în interiorul meu. În mod ciudat, atenţia concentrată pe propria persoana mă face mult mai receptiv la mediul exterior…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.